Confesiunile unui șoricel de bibilotecă #10 Lecturi paralele

 photo spring-cherry2_zpsvn9uotxk.png

77197b7c0398f606b835b9fedb0f01fc



Ca cititor mi s-a întâmplat ca din timp în timp să fiu întrebată dacă citesc mai multe cărți în paralel sau mă limitez la o singură lectură, urmând să trec la alta abia după ce o termin pe cea începută. Și ani de zile răspunsul meu a fost categoric „una singura”. Nu-mi plăcea să-mi împart timpul între mai multe cărți, mi se părea că toată schimbarea de context de la o lume la alta și înapoi răpește din farmec sau că nu mă voi mai simți la fel de implicată în lectură. În plus, știam că cititul în paralel a două romane s-ar fi transformat repede într-o lectură pusă pe pauză și una „full-time” – cea care mă atrăgra mai tare la acel moment.

Probabil e doar o coincidență că abia acum, în anul 3, am început să vorbim la facultate despre paralelism (cel din calculatoare, desigur), însă de când am trecut de reading slump-ul din sesiunea trecută citesc numai câte 2-3 cârți o dată și chiar îmi place. Îmi place pentru că îmi pot alege 2-3 cărți foarte diferite pe care să le citesc împreună și că pot alege mereu să citesc din cea care se potrivește mai mult cu starea mea de moment. Am citit în paralel Lunea începe sâmbăta (sf) cu Memoriile lui Hadrian (roman istoric), iar acum citesc Cosmos (nonficțiune) cu Femei periculoase (culegere pestriță de povestiri) și tocmai am început și Turneu la Bolzano (clasic maghiar). Ador chestia asta.
Îmi place că știu că le voi termina pe fiecare la timpul potrivit, dar nu am nicio remuscare dacă mai încep una între timp.
Și cel mai mult îmi place că mă pot bucura oricând de senzația de a începe o nouă carte, senzație care îmi place la fel de mult ca cea de când termin o carte.

Știu că mai sunt cititori care citesc cărți în paralel pentru că au o carte de citit acasă și alta de citit în transportul în comun, unde preferă cărțile mai portabile, nu mastodonți cartonați, și eventual lecturi mai ușoare și din punct de vedere al conținutului.
Sau mai sunt citiori care citesc „full-time” câte-un roman, dar au mereu pe noptieră și un volum de povestiri scurte sau poate poezie, din care mai gustă din când în când.
Sau cititori care, la fel cum făceam și eu până de curând, se dedică unei singure cărți.

Voi ce fel de cititori sunteți?

Photobucket

Anunțuri

1 comentariu (+add yours?)

  1. Georgi
    Mar 27, 2017 @ 10:30:54

    Sincer? Pana acum citeam doar o singura carte. La fel ca si tine.
    Mai nou, combin cartile de fantasy, cu cele de dezvoltare personala sau ceva legat de job.
    Si pana la urma, nu e ceva chiar asa de wow sa citesti carti diferite in acelasi timp. Cum ai zis si tu, o data ai chef de ceva, alta data ai chef de altceva…

    In plus, la scoala cand studiam mai multe materii o data, nu se gandea nimeni ca ne pierdem concentrarea cand, timp de 4-6 ore deschideam 4-6 carti de natura diferita.
    Si inca o observatie, cand vine vorba de seriale, e acelasi lucru. Multi ne uitam la mai multe seriale in acelasi timp, care, poate sunt diferite.

    Oricum, dintr-o prima incercare de a citi mai multe in acelasi timp, mi-am dat seama ca nu am cum sa le incurc. Imediat dupa ce trec de primele doua pagini, mintea mea isi aminteste automat intamplarile si re-intru cu usurinta in poveste.

    Partea nasoala e ca acum imi ia o vesnicie sa termin o carte. Daca, inainte o dadeam gata in cateva zile, acum cred ca imi ia o luna. Chiar doua….

    Răspunde

Lasă-mi o părere :) Comentariul tău va fi vizibil după aprobare.

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: