Recenzie: Cronicile din Narnia #1 – Nepotul magicianului de C. S. Lewis

Titlu original: The Magician’s Nephew
Editura: Arthur
Format: hardback, 205x 140 mm
Anul ediției: 2015
Anul primei publicări: 1953
Număr pagini: 182
O găsești la: Diverta

Alături de multele cărți pentru copii pe care le-am tot citit cu poftă în ultimul timp, și seria Cronicile din Narnia se afla de multă vreme în wishlistul meu, fiind un must read al fantasy-ului pentru copii, alături de Harry Potter. Și la fel cum s-a întâmplat și cu Harry Potter, nu am copilărit nici la Hogwarts, nici în Narnia, iar acum mă aflu la prima citire. Mult am stat și m-am învârtit până să mă hotărăsc să pun mâna pe primul volum – dar acum l-am citit. Și mi-a plăcut!

Nepotul magicianului este o introducere în serie, prezentând scena creării Narniei și oferind mici explicații pentru mai târziu în serie. Știind faptul că acesta este primul volum în ordine cronologică a poveștii dar nu și primul în ordinea publicării, am o bănuială că volumele se completează unul pe celălalt într-un mod foarte frumos și sunt tare curioasă să aflu dacă într-adevăr așa este.

Într-un astfel de caz mă gândesc că poate dacă aș fi citit cărțile în ordinea publicării, momentele de „Oooh, asta explică multe!” ar fi fost mai dese și mai savuroase.

Cartea îi urmărește pe Polly și Digory, începând cu momentul în care se cunosc și decid că vor să fie prieteni și continuând cu aventurile magice care au făcut posibil restul seriei. Explorând cotloane uitate ale caselor lor, lucru care deja îmi atrăsese atenția și pe care îl citeam cu mare nesaț, cei doi plânuiau să ajungă în casa părăsită de alături, însă nimeresc în biroul unghiului lui Digory, Andrew, pretinsul magician din titlul volumului. Ce se întâmplă mai departe implică inele magice, o pădure dintre lumi, un clopoțel, un felinar, un leu, un vizitiu și-un cal pe nume Căpșunel – asta doar la o primă strigare, mai departe vă las să descoperiți singuri.

Așa cum spuneam mai devreme, în acest volum este prezentată crearea Narniei, fapt ce mi-a plăcut foarte mult, atât din punct de vedere al descrierii procesului de către autor și al procesului în sine, cât și ca idee – călătorim, prin cărți, în nenumărate lumi fantastice, însă rareori ajungem să le cunoaștem încă din momentul în care au fost create. Totuși, asta ne trimite într-un mod evident și spre teme religioase, ceea ce, din câte am citit, nu e deloc o coincidență ci se continuă și în celelalte cărți. Nu m-a deranjat acest lucru, mi se pare foarte ușor să citești cartea așa cum îți place și să-ți dai propriile interpretări.

Din punct de vedere al asptectului, această ediție de la Arthur arată tare frumos și include și ilustrații ce fac lectura și mai fascinantă.
Nu mi-a întrecut așteptările, însă mi-a plăcut Nepotul magicianului și sunt nerăbdătoare să citesc și celelalte volume.
Voi ați citit seria? Sau, și mai frumos, ați crescut cu ea? :)

Mulțumiri pentru carte librăriei Diverta! Găsiți Cronicile din Narnia pe rafturile lor!