Câștigător nou la concursul fantastic

 photo congrats_zpsynom1ler.png

Pentru că ziua de vineri a trecut iar câștigătorul volumelor 1 și 2 ale trilogiei Farseer nu și-a revendicat premiul, astăzi am ales un nou câștigător.
Pentru că toți cei înscriși la concurs au avut deja o șansă la prima tragere la sorț, am decis ca de data asta, fiind o excepție (nu mi s-a mai întâmplat până acum să nu se revendice premiul), să aleg un nou câștigător dintr-o listă mai scurtă. Astfel am selectat doar participanții care își doreau acest premiu și care au arătat un oarece interes față de blog și în afara concursurilor (fie cu un comentariu la alte articole, fie cu o abonare înaintea anunțării concursului). Așa am rămas doar cu 6 participanți:
…READ MORE!

7 cărți cu iepuri

Scriind zilele trecute despre Watership Down, mă gândeam că deși îi spun „cartea cu iepuri”, nu este singura carte cu astfel de personaje pe care am citit-o sau pe care vreau s-o citesc. Așa s-a născut articolul ăsta: 3 cărți cu iepuri pe care le-am citit și 4 cărți cu iepuri pe care le am în wishlist.

 photo rabbit_zpswdfxq0fz.png
…READ MORE!

Câștigătorii concursului fantastic

 photo congrats_zpsynom1ler.png

Paște fericit, dragi cititori!
A venit timpul să aflăm câștigătorii concursului organizat împreună cu editura Nemira :).
…READ MORE!

Recenzie: Watership Down de Richard Adams

 photo br5_zps7ggn3qcl.png

Titlu original: Watership Down
Editura: Humanitas
Format: hardback, 240x 170 mm
Anul ediției: 2012
Anul primei publicări: 1972
Număr pagini: 400
Comandă la: Libris

Am citit Wathership Down, sau „cartea cu iepuri”, așa cum îmi place mie să-i spun, în urmă cu aproape un an, ba chiar am scos-o și-n parc la o mini-ședință foto, căci tare frumoasă e. Din motive necunoscure însă n-am apucat încă să-i fac o recenzie, dar m-am gândit că ce moment ar fi mai potrivit să-i scriu una dacă nu săptâmâna dinaintea Paștelui, că tot există cultul ăsta al iepurelui, și poate fi un cadou drăguț și totodată asortat cu sărbătoarea care vine.

Ca să încep cu începutul, menționez că am pândit ediția în română a acestei cărți timp de multe luni înainte s-o cumpăr, pentru că mi se părea mult mai frumoasă decât cele în engleză dar în celași timp era destul de scumpă. Practic, am pândit luni bune o carte scumpă numai pentru că avea copertă frumoasă și era o poveste cu iepuri (cam ăsta-i maximul meu de superficialitate). …READ MORE!

Recenzie: Un veac de singurătate de Gabriel García Márquez

 photo br5_zps7ggn3qcl.png

Titlu original: Cien años de soledad
Editura: Rao
Format: hardback, 178x 108 mm
Anul ediției: 2015
Anul primei publicări: 1967
Număr pagini: 480
Comandă la: Diverta

Márquez este unul dintre acei autori care nu mai are nevoie de nicio introducere printre cititori, și pe bună dreptate. Cu toate că nu știu mai nimic despre el sau subiectele cărților lui, s-a aflat în wishlist-ul meu de ani buni, timp în care am tot cochetat cu ideea de a citi Un veac de singurătate ori Dragostea în vremea holerei. Sincer, nu mă așteptam să-mi placă prea tare și am decis în sfârșit să mut Un veac de singurătate din wishlist în lista de cărți citite doar la recomandarea colegei de cameră, șoarece de bibliotecă cu gusturi bune. Și restul e istorie.

Márquez și-a inspirat romanul din orașul natal, Aracataca, și din casa bunicilor, în care a copilărit.
…READ MORE!

Concurs fantastic

 photo concurs_zpsmtzwdacz.png

…READ MORE!

Europa-n cărți #3 Martie: Ungaria – Turneu la Bolzano de Sándor Márai

 photo europe-in-books2_zpslozsldvx.png

 photo turneu-la-bolzano_ungaria_zpsoeszezad.png
Ungaria pe luna martie a fost o chestie de moment și pe final de lună. A fost mult mai greu decât mă așteptam să găsesc ceva interesant scris de un autor ungur și publicat și la noi. Singurii autori pe care i-am pus pe listă sunt Sándor Márai și Mór Jókai, ambii clasici, dar nici de la ei n-am găsit ceva care să mă facă să vreau neapărat să-i citesc.
Întâmplarea a făcut ca săptămâna trecută să ajung pe lângă Universitate, să fie o vreme d-aia foarte primăvăratică care-mi face poftă de umblat aiurea pe străzi și să am acasă teme la care nu voiam să mă

întorc, fapte ce au concluzionat cu mine intrând pe ușa primului anticariat din cale. Și acolo am dat peste Sándor Márai la 5 lei. Alegerea a fost între două titluri despre care nu știam nimic, Moştenirea Eszterei și Turneu la Bolzano, dintre care l-am ales pe cel din urmă din simplul motiv că avea mai multe pagini (vreo 250).

…READ MORE!

Confesiunile unui șoricel de bibilotecă #10 Lecturi paralele

 photo spring-cherry2_zpsvn9uotxk.png

77197b7c0398f606b835b9fedb0f01fc

Ca cititor mi s-a întâmplat ca din timp în timp să fiu întrebată dacă citesc mai multe cărți în paralel sau mă limitez la o singură lectură, urmând să trec la alta abia după ce o termin pe cea începută. Și ani de zile răspunsul meu a fost categoric „una singura”. Nu-mi plăcea să-mi împart timpul între mai multe cărți, mi se părea că toată schimbarea de context de la o lume la alta și înapoi răpește din farmec sau că nu mă voi mai simți la fel de implicată în lectură. În plus, știam că cititul în paralel a două romane s-ar fi transformat repede într-o lectură pusă pe pauză și una „full-time” – cea care mă atrăgra mai tare la acel moment.

…READ MORE!

Recenzie: L-am servit pe regele Angliei de Bohumil Hrabal

 photo br5_zps7ggn3qcl.png

Titlu original: Obsluhoval jsem anglického krále
Editura: Art
Format: hardback, 180x 110 mm
Anul ediției: 2016
Anul primei publicări: 1971
Număr pagini: 320
Comandă la: Libris

Bohumil Hrabal este un autor ceh ce a trăit și-a scris în secolul trecut și aparent a murit căzând de la etajul 5 în timp ce încerca să hrănească porumbeii. Asta împreună cu alte mici lucruri pe care le-am auzit despre el m-au intrigat suficient de tare cât să-mi doresc să încerc o carte de-a sa – iar acum îmi doresc mai multe.

Ce-am observat prima oară atunci când am început să citesc cartea, într-o pauză la facultate, a fost cât de mult se zgârcește Hrabal să folosească punctul (ulterior am aflat că are și o carte întreagă formată dintr-o singură propoziție). Cursul la care eram începuse, eu eram bineînțeles în mijlocul propoziției, sfârșitul paragrafului era departe și am zis măcar să citesc până la punct. Dar ia punctul de unde nu-i!

…READ MORE!

Previous Older Entries