Recenzie: Femei periculoase vol. 1 – antologie de George R.R. Martin & Gardner R. Dozois

 photo br5_zps7ggn3qcl.png

Titlu original: Dangerous Women
Editura: Nemira
Format: paperback, 200x 130 mm
Anul ediției: 2017
Anul primei publicări: 2013
Număr pagini: 496
O găsești la: Nemira, Libris


După cum poate că știți, eu nu obișnuiesc să citesc volume de povestiri scurte – pur și simplu nu e ceva care să mă atragă. Nici Femei periculoase nu mi-a stârnit vreo dorință de a o citi până când n-am ajuns s-o țin în mâini și, prin cine știe ce mister, să mă determine s-o cocoț brusc în vărful listei de lecturi. Poate a fost vorba de dorința mea de a încerca ceva nou, poate au fost cele câteva nume interesante pe care le cunoșteam de pe copertă, sau poate presimțirea diversității pe care o voi găsi între coperte; cel mai probabil au fost toate la un loc.


M-a impresionat într-un mod plăcut acest prim volum al antologiei Femei periculoase, o colecție de povestiri foarte diverse din toate punctele de vedere, care au ca element comun personajele feminine deosebite. Cred că cel mai mult mi-a pălcut la volumul acesta tocmai această diversitate, în special din punct de vedere al genurilor de care aparțin poveștile: de la fantasy la sf, la thriller, mister, povești istorice, magice, contemporane, petrecute în aer, în păduri bântuite, in Evul Mediu, la o școală de magicieni, într-un cartier rău famat al nu mai știu cărui oraș din America…și lista continuă – poți găsi ceva pentru orice gusturi, cu atât mai mult pentru mine, care-aș citi aproape orice gen îmi pică în mână.

Cu toate că este un volum stufos, este destul de ușor de parcurs și ce mi-a plăcut mult e faptul că poveștile au avut dimensiuni perfecte astfel încât să pot citi câte una, uneori chiar două, seara înainte de culcare. Am avut plăcerea să savurez acest obicei timp de o săptămână și ceva, descoperind în fiecare seară câte o nouă „femeie periculoasă”, într-un nou decor, timp, univers sau chiar planetă.

În spiritul faptului că eu m-am bucurat să pășesc cu fiecare poveste pe un nou tărâm despre care să nu știu nimic, nici măcar cărui gei i se vor încadra evenimentele petrecute acolo (partea mea preferată), nu am să iau fiecare poveste în parte pentru a spune câteva cuvinte despre ea, ci mă voi rezuma la cele care mi-au creat o impresie mai puternică.

Preferata mea dintre toate a fost cu siguranță Mâinile care nu există de Melinda Snodgrass, un sf cu extratereștrii, care spre sfârșit devine extrem de dubios și în final te lasă cu o grămadă de întrebări legate de adevărul întregii povești și de facultățile mintale ale personajului principal, aflate în balamță cu lucruri mult mai grave și mai înspăimântătoare. Unul dintre cele mai bune genuri de finaluri pe care mi le-aș putea dori.

Cea de-a doua poveste care mi-a plăcut foarte mult este Sau m-a lăsat inima de Megan Abbott, o poveste care, judecând după titlu, mă așteptam să fie o siropoșenie neimpresionantă, însă a fost un thriller foarte mișto, în care nu ni se spune nimic concret, însă ceea ce se lasă să se subînțeleagă te face un pic să te zbârlești.

M-au mai impresionat într-un mod foarte plăcut și povestea lui Brandon Sanderson, Umbre pentru Tăcere în Codrii Iadului, unde mi-a păcut mult atmosfera și lumea în care trăiesc personajele, foarte dark & spooky, precum și cea scrisă de Lev Grossman, Fata din Oglindă: din câte știu e o poveste din universul Magicienii (n-am citit seria) – o poveste ciudată ce implică lumi paralele, călătorii ciudate într-un labirint în timp și spațiu, într-o școală de vrăjitori ce amintește de Harry Potter.

Singurele care nu mi-au plăcut mai deloc sunt În ring cu Iisus de Joe R. Lansdale, o poveste cu o femme fatale pentru care doi tipi se tot luptă zeci de ani, și Vecinele de Megan Lindholm (a.k.a. Robin Hobb), care a fost destul de dubioasă și enervantă și n-am înțeles foarte bine ce-a vrut să spună…

În concluzie nu pot spune că e o lectură ieșită din comun, însă merită citită. Recomand cartea fie dacă vă plac astfel de antologii sau povestirile scurte, fie dacă sunteți în căutare de ceva nou sau vreți să gustați un pic din diferite genuri de povești, sau pur si simplu căutați ceva ușor de citit seara înainte de culcare.



Mulțumesc frumos Editurii Nemira pentru oferirea acestei cărți în schimbul unei recenzii!



Photobucket

2 comentarii (+add yours?)

  1. Georgi
    mai 17, 2017 @ 22:08:02

    Eu nici macar de „The witcher” nu m-am apucat. Am dat in boala consolei de jocuri si am uitat de citit… Eh… pe wishlist se tot aduna chestii, dar si pe wishlist-ul de jocuri se aduna la fel de multe chestii…
    Si tu contribui, ca de obicei :))))

    Greu, cu impacat capra si varza, cand am si eu putin timp liber :)).

    Răspunde

Lasă-mi o părere :) Comentariul tău va fi vizibil după aprobare.