Recenzie ~ În căutarea oii fantastice de Haruki Murakami

in-cautarea-oii-fantastice-top-10_29138_1_1323795315„În căutarea oii fantastice” a fost prima mea întălnire cu Haruki Murakami. O aveam deja de aproape un an, stând tăcută în bibliotecă, așteptând. Oaia pândea momentul oportun pentru a ieși la iveală.

Cartea asta a fost de departe cea mai ciudată experiență din micuța mea carieră de cititoare. Mustind de simbolistică, de întâmplări, personaje și dialoguri mai mult sau mai puțin absurde și cu înțelesuri ascunse, „În căutarea oii fantastice” m-a fascinat în același mod în care mă fascinează universul, cosmosul, viața și în general tot ceea ce îmi pare mult prea complex pentru a putea fi înțeles în toate dimensiunile sale. Cartea vorbește despre schimbare, despre căutarea sinelui, dar poate avea de asemenea și numeroase alte interpretări. Eu una am văzut la un moment dat oaia ca pe o metaforă a celor ce conduc lumea din umbră, dar pe parcurs m-am tot sucit în detalii și explicații și am rămas cam dezorientată. N-am să încerc să explic romanul, …READ MORE!

Recenzie~ Alchimistul de Paulo Coelho

‘ – Inima mea e inselatoare, ii spuse flacaul Alchimistului cand s-au oprit ca sa-si odihneasca putin caii. Nu vrea ca eu sa merg mai departe.
– Asta e bine, raspunse Alchimistul. Dovedeste ca inima ta e vie. Este normal sa-ti fie frica sa dai pentru un vis tot ce ai capatat pana acum.
– Atunci, pentru ce trebuie sa-mi ascult inima?
– Pentru ca niciodata nu vei reusi s-o faci sa taca. Si chiar daca te prefaci ca nu asculti ce spune, ea va sta in pieptul tau repetand mereu tot ce crede despre viata si lume.’

Hm, eram si eu curioasa de cum scrie celebrul Paulo Coelho, pentru ca n-am intalnit inca pe nimeni care sa fi citit o carte de-a lui si sa nu-i fi placut. Pana si colega mea de banca mi-a recomandat Alchimistul, si stiu ca rar recomanda ea o carte. Si pentru ca mereu eu sunt aia ‘mai cu mot’, trebuia sa fiu si acum prima persoana pe care o stiu care sa nu fi fost asa impresionata de volumul asta. Prima jumatate m-a plictisit foarte tare si nu mi-a placut, dar pana la final mi-am mai imbunatatit parerea. Dar tot ma asteptam la mai mult. A fost okay. Atat. Nici prea-prea nici foarte-foarte. Mi-au placut mult mesajele pe care le-a transmis, dar ceea ce nu mi-a placut a fost povestea. Adica mi s-a parut ca nu prea a avut asa ceva. Si stiu, stiu ca nu e genul de carte care sa se bazeze pe actiune, dar spuneti-mi mie critica sau mofturoasa, pentru ca, dupa mine, unei carti, ca sa fie cu adevarat buna, ii trebuie si cativa stropi de actiune, suspans, mister si toate ‘acele-cevauri’ care te fac sa nu o mai lasi din mana, indiferent de gen. Ceea ce volumul de fata n-a prea avut. Ca sa-mi spun toata parerea mai pe scurt: Alchimistul este o carte cu un mesaj puternic, dar…monotona.

…READ MORE!

Recenzie~ Sapte zile pentru o eternitate de Marc Levy

Inca de la inceputul timpului, binele si raul s-au tot luptat pentru suprematie pe Pamant. Pana acum, cand Dumnezeu si Lucifer, amandoi avandu-si biroul undeva in San Francisco, isi lanseaza provocarea ce va hotari cine va stapani Pamantul in urmatorul mileniu. Fiecare isi trimite in aceasta misiune cel mai bun agent: unul pentru a imprastia binele, celalalt – raul, timp de sapte zile. Cel mai bun va castiga. Singurul detaliu neplanificat si la care nici macar nu indraznise vreunul dintre ei sa se gandeasca este ce se va intampla daca cei doi agenti se..indragostesc?

Partea interesanta a cartii incepe abia dupa ce Zofia, ingerul, accepta in sfarsit faptul ca este indragostita de Lucas, despre care inca nu aflase ca este de fapt trimisul lui Lucifer. …READ MORE!

Recenzie~ Iti amintesti cum a fost prima oara? de Jenny Colgan

Nu sunt o fana a genului chick-lit (de fapt, „Iti amintesti cum a fost prima oara?” e abia a doua carte de acest gen pe care am citit-o), dar voumul de fata mi s-a parut destul de dragut:).

Totul incepe atunci cand, la nunta celei mai bune prietene a ei, chiar in timp ce aceasta taia tortul miresei, Flora isi pune o dorinta: sa aiba iar saisprezece ani. Stiti zicala aia „Ai grija ce-ti doresti”… Dar cine ar fi crezut ca asa ceva chiar avea sa i se intample Florei? Se trezeste brusc in vechea ei camera, cu „o talie de viespe”, „sprancene nepensate” si „bucle inca neimblanzite, inca neatinse de placa”, iar parintii ei sunt, de asemenea, mai tineri si…inca impreuna. In timp ce ea si familia ei par ca s-au intors in trecut, restul lumii a ramas neschimbata si numai cateva persoane si-o amintesc pe Flora cea de 32 de ani. Cine si de ce? …READ MORE!

Recenzie~ Vei fi acolo?

704075l-202x0-w-08e4a837 Am vrut sa citesc Vei fi acolo? dupa ce am citit Fata de Hartie, tot de Guillaume Musso si, avand in vedere ca aceea mi-a placut, am avut oarecare asteptari si de data asta; nu foarte mari, dar oricum. Din pacate nu a reusit sa se ridice la nivelul asteptarilor mele. Dar nu spun asta in sensul ca nu mi-a placut –pentru ca mi-a placut- ci in sensul ca eu vroiam altceva.

Am sa compar in continuare cele doua romane si am sa spun ca Fata de Hartie mi-a placut mai mult pentru ca e mai plina de actiune (zise Sayuki, iubitoarea de carti ce nu se bazeaza pe actiune) si o are ca personaj pe Billie, o fata traznita care ramane in memoria ta si dup ace termini de citit cartea, pe cand, desi actiunea demareaza inca din primele pagini si in Vei fi acolo?, totusi nu a reusit sa imi capteze atentia pana nu s-a ajuns in punctual culminant, abia atunci a venit momentul in care nu ma mai opream din citit. Cat despre personaje, nu a fost niciunul care sa ma atraga in mod deosebit, niciunul care sa imi bantuie gandurile nici acum nici mai tarziu.

Pe scurt, cartea este despre calatorii in timp. Elliott, cel de 60 de ani, primeste 10 pastile magice, fiecare avand puterea de a-l transporta cu 30 de ani in trecut. Astfel, i se ofera sansa de a-i salva viata femeii iubite. Dar intrebarea e daca vrea intr-adevar sa faca asta, avand in vedere ca daca ea ar fi trait, atunci fiica lui nu s-ar fi nascut niciodata. …READ MORE!

Recenzie~ Fata de Hartie de Guillaume Musso

Cum spuneam si un picut mai devreme in celalalt post, am tema kilometrica la romana asa ca trebuie sa fac economie de timp. Dar aveam chef de scris o recenzie si tineam neaparat sa o si postez, asa ca aplic iar metoda de recenzie scanata si care am mai folosit-o o data anul trecut :).

GM_FATA-DE-HARTIE-final-2010

Descrierea cartii:
Tom Boyd este un scriitor celebru, aflat in pana de inspiratie. Billie este o tanara frumoasa si rebela, cu un simt al umorului neobisnuit. Dar mai e un amanunt: Billie este chiar eroina romanelor lui Tom. Intr-o noapte, cand el se afla pe buza prapastiei, ea prinde viata. Si ii aduce o veste tulburatoare: daca el nu mai scrie, ea va muri. Astfel incepe o calatorie halucinanta, in care Tom trebuie sa-si recapete inspiratia, ca sa poata salva viata femeii de care tocmai se indragosteste. Exploziva si plina de umor, cu accente de comedie romantica si thriller, Fata de hartie sfideaza orice scenariu previzibil.

Tom si Billie vin din lumi diferite, dar care se hranesc una din alta. Cine va invinge in acest joc dur al seductiei: realitatea sau fictiunea?

Si recenzia :)
Click ca sa vedeti imaginea mai mare *hmm..parca scrisul meu arata mai bine in varianta „gigant” :))*…si sper sa-mi intelegeti scrisul <3

Photobucket

Recenzie~ O zi de David Nicholls

De data asta scriu o recenzie cu o structura usor diferita fata de obicei; adica va pun descrierea direct de pe sit-ul editurii iar in recenzie scriu doar parerea mea. De ce? Pentru ca asa mi-a iesit recenzia cand am scris-o: fara nici un pic de descriere :)). Nu respect un tipar anume cand scriu recenziile, pur si simplu asa imi vin ideile si se pare ca de data asta mi-au venit in mod mai…diferit :).

2D_O_zi2 15 iulie 1988. Emma şi Dexter se întâlnesc în noaptea de după absolvirea universităţii. A doua zi, fiecare va porni pe propriul drum. Unde vor fi în această zi peste un an? Dar peste doi? Şi în fiecare an care va urma?

Em şi Dex, Dex şi Em – speranţe şi oportunităţi ratate, zâmbete şi lacrimi, certuri şi împăcări, succese şi eşecuri – o relaţie dezvăluită prin frânturi de viaţă surprinse în aceeaşi zi de 15 iulie.

Douăzeci de ani, doi oameni. O ZI.

Acum cateva saptamani am vazut flimul O singura zi si mi-a placut. Asta a fost si motivul pentru care am vrut sa citesc cartea. Din pacate am ramas cam dezamagita, pentru ca filmul mi-a placut mai mult; si e prima data cand spun eu asta… …READ MORE!

Suflete Pereche de Cecelia Ahern

suflete-pereche-reeditare---cecelia-ahern_141305_1_1354787648 Okay, sunt în pană de idei pentru început, aşa că o s-o spun direct: Cecelia Ahern nu m-a dezamăgit nici de data asta!

Când am văzut că întreaga carte e compusă doar din mesaje, scrisori, email-uri am fost puţin dezamăgită, crezând că o să fie o poveste seacă, fără pic de emoţie. Din fericire, m-am înşelat.

Suflete Pereche spune povestea a doi cei mai buni prieteni, Rosie şi Alex, a căror prietenie a reuşit să supravieţuiască nu doar deceniilor, ci şi distanţei, cei doi fiind despărţiţi de un ocean încă din adolescenţă, când Alex a fost nevoit să se mute împreună cu familia sa. Problema era că, deşi se iubeau mai mult decât ca simpli prieteni, nu şi-au mărturisit niciodată sentimentele. Şi au început să facă greşeli peste greşeli, fiecare adunând în CV cate cel puţin o căsnicie, un copil, un divorţ.

…READ MORE!

Aproape Casatoriti de Jane Costello

aproape-casatoriti-1153-1 De n-ar fi fost la promotie cu revista, nu cred ca as fi ajuns sa citesc Aproape Casatoriti. Desi nu m-a atras doar pretul ci si faptul ca e o comedie romantica (pentru ca eu ador comediile romantice) imi pare rau sa spun ca, totusi, a fost sub nivelul asteptarilor mele.

Chiar daca nu pot spune ca nu a fost o carte draguta, mi s-a parut cam….seaca ; adica nu a fost nici emotionanta dar nu a avut nici cine stie ce actiune, doar intamplari care pareau neinsemnate si peste care treceam foarte usor, chestie care n-ar fi trebuit sa se intample. Acum probabil va intrebati de ce spun ca e totusi draguta si nu plictisitoare cartea lui Jane Costello. Si chiar de nu va intrebati asta, eu va spun oricum ca ceea ce mi-a placut a fost felul in care povestea Zoe, fie ca facea haz de necaz, fie ca doar spunea una dintre replicile ei amuzante (de ex „Raman acolo cu gura cascata, ca un calcan uimit.” …READ MORE!

Previous Older Entries Next Newer Entries