Recenzie: Crăciunul lui Poirot de Agatha Christie

Titlu original: Hercule Poirot’s Christmas
Editura: Litera
Format: hardback, 180x 110 mm
Anul ediției: 2017
Anul primei publicări: 1938
Număr pagini: 349
O găsești la: Libris

Anul acesta am decis să-mi încep seria lecturilor de sărbătoare nu cu cel mai „crăciuniferic” roman posibil, ci cu unul numai bun de făcut această tranziție și totodată unul ce se afla de destulă vreme în wishlistul meu (el și restul de vreo 40 de romane pe care nu le-am citit de la Agatha Christie). Dacă nu l-am întâlnit pe micul detectiv belgian, Hercule Poirot, în „Zece negri mititei”, așa cum îmi doream, am zis ca măcar Crăciunul să-l fac cu el, astfel încât am pus mâna pe „Crăciunul lui Poirot”, în această ediție de un roz care dacă se forțează puțin reușește să-ți rănească retina.

Volumul este unul un pic mai stufos decât sunt în mod obișnuit romanele autoarei, însă se devorează la fel de repede și cu la fel de mult nesaț, ba poate chiar cu un pic mai mult, căci a fost una dintre puținele cărți ale Agathei Christie cărora le-am dat mai mult decât obișnuitele 4 steluțe, și anume 5, nota maximă pe Goodreads.

Acum ceva ani, când eram prin liceu și obișnuiam să mă uit cu mama la serialul făcut după cărți, am văzut și ecranizarea acestui roman, însă între timp s-a întâmplat ceea ce mi se întâmplă cu toate crimele autoarei, și anume am uitat complet orice detaliu legat de criminal, de cine e el, care a fost motivul crimei și cum a făcut-o, și am reținut doar o scurtă descriere demnă de o ultimă copertă: cadrul crimei și victima. Iar treaba asta îmi place foarte mult, căci îmi dă posibilitatea unei recitiri la fel de plină de farmec (v-aș povesti despre cum m-am apucat o dată să citesc un mister de-al Agathei ca să-mi dau seama pe urmă că-l mai citisem o dată, dar nu-i acum ocazia).

Crima din acest roman are loc în ajun de Crăciun la Gorston Hall, unde Simeon Lee, un bătrân milionar nesuferit, își adună toată familia cu scopul aparent de a pune capăt vechilor neînțelegeri și a-și petrece un Crăciun fericit alături de toți cei dragi. Avem așadar de-a face cu o crimă în famile, dar și ce familie! Bătrânul are 4 fii, dintre care 3 cu soțiile lor, plus o nepoată exotică, venită din Spania, și unde-l mai pui și pe fiul unui vechi prieten și partener de afaceri din Africa de Sud, toți având o tipologie aparte, care mai de care mai pestriț.
În tot acest vârtej de personaje minciunile se țin lanț și, așa cum își dă seama Poirot, fiecare dintre ei are un motiv cât de poate de serios pentru a înfâptui crima. Motivul pentru care mi-a plăcut așa mult cartea este acela că autoarea te îmbrobodește așa de bine să crezi ceea ce-și dorește ea să crezi (și ceea ce-și dorește și criminalul să crezi, desigur), încât pare că nimic nu are sens și că misterul e imposibil de rezolvat, neexistând o soluție care să lege între ele toate probele și tot ceea ce s-a întâmplat la locul faptei – asta până când Poirot rezolvă totul, ca de fiecare dată, venind cu o perspectivă cu totul nouă asupra faptelor, pe care n-am bănuit-o niciodată, deși după ce am aflat-o mi-am dat seama cât de la îndemână era.

Recomand volumul, e numai bun să te încălzească în această perioadă, ”la gura sobei”, și să mai uiți de vremea de afară (am impresia că aici plouă de o săptămână aproape în continuu…), de treburi, de griji sau de orice vrei sau ai nevoie să uiți și să te bucuri de luna decembrie!

Mulțumesc pentru carte Libris, librărie online unde găsiți și alte thrillere și mistere, precum și multe alte genuri, oricare ar fi cele pe placul vostru.