Jurnal de cititoare: O vară livrească.

Nu pot spune că vara mea a fost foarte plină de cărți anul acesta. De fapt, am citit foarte puțin față de verile trecute, fapt datorat, în parte, faptului că luna iunie a fost cam toată ocupată de sesiune, iar în august am fost mai mult plecată ori cu alte priorități (a se citi „blesteme, analiză complexă!”). Așadar, lista mea nu cuprinde decât 9 cărți. 9! O vară întreagă! Sună ca o tragedie…Și pentru că nici măcar recenzii nu am reușit să le fac, am zis că ar fi o idee drăguță să fac un astfel de post, un rezumat al verii mele, în cărți :).

51TLeqagSJL._SY344_BO1,204,203,200_



♦ Prima carte, pe care am citit-o imediat după sesiune, este „Paper towns” (Orașe de hârtie) de John Green. Voiam ceva ușor si captivant și asta am și primit. Deși ideea și personajele, și nici cartea ca întreg, nu m-au impresionat într-un mod special, „Paper towns” mi-a plăcut și a reușit să mă țină lipită de pagini încă de la început și până am terminat-o.
Fiind o fană a cărților polițiste, felul în care Margo reapare subit în viața lui Quentin, care a fost îndrăgostit de ea încă din copilărie, iar apoi dispare, lăsând în urmă un șir de indicii, m-a intrigat mai mult decât mă așteptam. Acțiunea e alertă, picurată cu cu intrigi și mister și nu te lasă să te plictisești. Părerea mea :).
Opiniile asupra cărților lui John Green sunt destul de împărțite. Eu nu pot spune că am fost atrasă în vreun mod special de altă carte de-a lui în afara de „Sub aceeași stea”, care mi-a plăcut mult, așadar nu am citit decât aceste două cărți dintre cele semnate de el. Consider romanele lui Green ca fiind cărți drăguțe, plăcute, relaxante, ideale pentru a te destinde. Cred că dezamăgirea pe care am observat-o în blogosferă la adresa lor apare atunci când așteptările devin prea înalte, majoritatea așteptându-se la cine știe ce profunzimi nebănuite ascunse în carte :).

691447


♦ „Blestemul din Sarnath” de H. P. Lovecraft e un volum de povestiri horror, unele mai impresionante, altele mai puțin. Ca întreg, cartea mi-a plăcut, anumite povestiri, în special cele mai lungi, încă rămânându-mi în minte. Părerea mai pe larg mi-am spus-o deja în recenzie.









vol-v-harry-potter-si-ordinul-phoenix-a928


♦ O realizare pe care am avut-o vara aceasta e că am reușit în sfârșit să termin seria Harry Potter! Primele patru volume le-am citit tot într-o vară, acum doi sau trei ani(?), și de atunci, fără vreun motiv anume, am lăsat-o așa, deși ultimele trei cărți mă pândeau mereu de pe raft.
Sperând că blogosfera nu-mi va sări în cap, spun că volumul 5, „Harry Potter și Ordinul Phoenix” nu mi-a plăcut. Okay, situația n-a fost chiar așa groaznică, însă pe tot parcursul romanului, în toată stufoșenia aia de carte, parsonajele mi s-au părut foarte imature, și toți țin secrete față de Harry, care nu face decât să-și bage nasul pe peste tot. Și la un roman de 800 și nu mai știu cât de pagini, care pe deasupra e unul din seria Harry Potter, te-ai aștepta ca la final că aibă loc cine știe ce bătălie spectaculoasă, să se dezvăluie cine știe ce secrete sau mai știu eu ce. Desigur, au fost și bătălie și secret, însă am fost dezamăgită, căci mă așteptam la ceva mult mai impresionant. În plus, am fost șocată de moartea unui anume personaj, moarte ce mi s-a părut stupidă și ce putea fi evitată într-o mulțime de feluri, motiv pentru care mi-a părut puțin forțată.
În concluzie, sunt foarte revoltată pe cartea asta, J. K. Rowling mi-era datoare.

0_1863


♦ Pentru că fac mai mereu pauze între volumele aceleiași serii, după Harry Potter 5 am citit „2001. Odiseea spațială” de Arthur C. Clarke, care până în momentul de față e cea mai bună carte pe care am citit-o anul acesta. În mod normal nu citesc sf, fapt care, de mai multă vreme încoace, îmi apasă pe conștiința și pe care încerc să-l remediez. Asemenea primului volum din Dune, pe care l-am citit în iarnă, romanul lui Arthur C. Clarke nu a făcut decât să mă încurajeze.
Povestea începe cu mult înainte ca omul să existe ca specie, pe vremea când strămoșii săi abia învățau folosirea uneltelor. După aceea, acțiunea evoluează rapid, transportându-ne într-un prezent în care, îngropat sub suprafața Lunii, este găsit un monolit misterios care, atunci când vede pentru prima dată lumina Soarelui, transmite un semnal ciudat. Mai târziu, un echipaj format dintr-o mână de oameni și un computer care a trecut restul Turing este trimis într-o misiune spre inelele lui Saturn. Sună destul de împrăștiat scurtul rezumat al acțiunii, însă vă asigur că nu e așa, și că toate piesele își vor găsi locul în puzzle.
De la stilul de scriere, rece și impersonal, însă capabil de a transmite emoții, la ideile profunde și până la descrierile spectaculoase ale peisajelor din sistemul Solar, cartea asta a fost extraordinară! Am văzut și filmul, peste care am dat la televizor, la puțin după ce citisem cartea, însă, deși știu că e foarte celebru, nu m-a impresionat la fel de tare precum cartea, și am adormit înainte să văd finalul, deși, cel puțin în carte, finalul e cea mai spectaculoasă parte.

harry-potter-si-47604


♦ Revenind la Harry, volumul 6, „Harry Potter și Prințul Semipur” a fost grozav! Mi-a părut că autoarea a realizat în sfârșit că personajele au mai crescut față de când le-am cunoscut în prima carte, devenind puțintel mai mature. În cartea asta am căpătat în sfârșit ceea ce așteptam de la volumul anterior. Și da, am plâns la final. Deși internetul e plin de spoilere și știam deja de multă vreme ce are să se întâmple în cartea asta, am plâns.






o-mie-noua-sute-optzeci-si-patru-george-orwell1


♦ Despre distopia lui Orwell, „O mie nouăsute optzeci și patru” mi-am spus părerea abia zilele trecute, în recenzie. Încă mi-e greu să găsesc cuvinte potrivite pentru această carte.












sase-lectii-usoare-bazele-fizicii-explicate-de-cel-mai-stralucit-profesor_1_fullsize


♦ Richard Feynman este unul dintre marii savanți ai secolului trecut, considerat al doilea sau poate chiar la fel de mare ca Einstein, a luat premiul Nobel pentru fizică în 1965, a participat la proiectul Manhattan și la investigarea dezastrului navei spațiale Challenger, fiind recunoscut de asemenea pentru abilitatea sa de a explica totul în termeni simplii. Volumul „Șase lecții ușoare” cuprinde șase capitole, lecții extrase din celebrele cursuri de fizică ale lui Feynman, predate la California Institute of Technology (Caltech). În aceste capitole sunt abordate fizica și legătura sa cu alte științe, atomii, gravitația, energia, comportarea cuantică…și încă ceva ce momentan îmi scapă.
Cartea s-a ridicat la nivelul așteptărilor mele, mi-a plăcut și chiar m-a lămurit asupra unor noțiuni pe care nu le înțelesesem așa de bine la cursul meu de fizică. Ca un bonus, mi-a plăcut mult și personalitatea lui Feynman, care se intrevede printre formule și explicații. Cel mai tare m-a amuzat comentariul său asociat imaginii unui conglomerat de stele: „Cine nu vede gravitația în această imagine, nu are suflet”. Feynman e ceva numai bun de citit pentru orice pasionat de fizică :)

j-k-rowling-harrypottersitalismanelemortii


♦ „Harry Potter și Talismanele Morții”, împreună cu volumele 3 și 6 ale seriei au fost preferatele mele. Deși mi-a părut un pic rău că Harry et comp. nu s-au întors la Hogwarts, volumul mi-a plăcut foarte mult. Dar presupun că atunci când e vorba de păreri pozitive nici nu mai e nevoie să vorbești despre Harry Potter. Singura parte care nu mi-a plăcut a fost epilogul. Mi-a plăcut ideea de a arunca o ocheadă peste ani la personajele pe care le-am privit crescând, însă eu aș fi vrut să aflu și alte lucruri decât cu cine s-au căsătorit și câți copii au avut. După răfuiala care ar fi trebuit să fie ultimul lor an la Hogwarts, s-au întors anul următor să termine școala? Și-a regăsit Hermione păinții? A reușit să salveze spiridușii de casă? A devenit Harry auror?(asta chiar mă macină) Dar ceilalți, ce au devenit? Mi-ar fi plăcut o mică descriere a sorții fiecăruia, dar se pare că trebuie să mă mulțumesc cu numărul de copii al fiecăruia :).

31308


♦ Ultima carte citită în vara lui 2015 este una de Agatha Chrisite, și anume „A murder is announced” (O crimă anunțată). Fiind una dintre marile mele pasiuni literare, cu un total de 15 cărți citite (recordul meu pentru un singur autor), atunci când m-am trezit într-o librărioară din Sibiu, lângă un raft cu Agatha Christie în germană și un volum în engleză, n-am stat de două ori pe gânduri. După un an de germană la facultate, limba asta mi se pare încă și mai ciudată ca înainte să știu ceva despre ea, iar singurul lucru pe care chiar pot să-l fac bine e să număr…asta așa, ca o paranteză:) ..dar m-am bucurat mult să am în sfârșit ocazia de a o citi pe Agatha Christie în engleză, în original. Bine-nțeles, cartea mi-a plăcut și finalul a fost neașteptat, fapt ce-l pot afirma despre toate romanele Agathei pe care le-am citit. Una dintre marile mele dorințe de șoricel de bibliotecă e să reușesc să citesc toate cărțile cu Poirot și Miss Marple *mai am în jur de 40:)) * și poate, poate într-o zi voi reuși să-i dezleg misterele.

Deși nu voiam să mă lungesc, se pare că am cam făcut-o, ca de obicei. Aceasta a fost vara mea în cărți, a voastră cum a fost?:)

Photobucket

2 comentarii (+add yours?)

  1. Ozy
    Sep 07, 2015 @ 20:42:50

    Ca să îți răspund la întrebări, Harry este auror și da, Hermione și-a regăsit părinții și le-a adus amintirile înapoi. Sunt idei confirmate de autoare. :)

    Chiar dacă sunt puține, măcar ai terminat seria Harry Potter (și eu am recitit-o vara aceasta!!)
    Eu am cumpărat muuult mai multe cărți decât am citit și trebuie să mă opresc…
    Toamnă faină să ai!

    Răspunde

Lasă-mi o părere :) Comentariul tău va fi vizibil după aprobare.

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: