Recenzie~ Panza de Paianjen de Cella Serghi

“Vezi, asa imi inchipui viata, ca o panza de paianjen imensa, cenusie, lipicioasa, in care omul se zbate ca o musca.Undeva pazeste carnivorul: paianjenul…”

De ceva vreme pusesem ochii pe aceasta carte si imi doream sa o citesc, desi de obicei nu prea citesc autori romani.

Am inceput-o cu gandul ca tin in maini un roman de dragoste. Asta era singurul lucru pe care il stiamd espre roman..asta si numele personajului principal, Diana Slavu. Ei bine, a fost mai mult decat o poveste de dragoste!

Diana isi povesteste intreaga viata, inca din copilarie si pana in prezent, cand nu e cu mult trecuta de 20 de ani. Dupa cum zicea si Ilinca despre prietena sa, Diana, “cat de tanara e si cat de mult a trait deja”. Cartea incepe cu mentionarea numelui lui Petre Barbu, personajul in jurul caruia se invarte intreaga povestire, desi el participa direct la actiune doar intr-un numar relativ mic de pagini. Petre Barbu este cel de care Diana se indragosteste pe malul Mangaliei, in adolescenta, si pe care continua sa il caute in toti barbatii de mai tarziu.

Desi si povestea este una foarte frumoasa, cel mai mult mi-a placut felul in care autoarea descrie marea. Eu, fata nascuta si crescuta pe malul marii, am putut-o vedea cu alti ochi prin scrierea Cellei Serghi. Singura data cand am iubit nespus marea si i-am dus cu adevarat dorul a fost cand am citit “Panza de Paiajen”. Ea descrie marea intr-un fel in care numai cineva care a locuit pe malurile sale, dar a fost nevoit sa o paraseasca, o poate descrie (fapt adevarat atat pentru Diana cat si pentru autoarea insasi). Mi-au mai placut mult si descrierile diferitelor orase prin care a locuit Diana, dar cel mai mult descrierile Constantei. Mi-a placut sa vad prin ochii personajului locuri ale orasului, pe care in ziua de azi le stiu atat de diferite sau, din contra, neschimbate. Cred ca “Panza de Paianjen” ar avea chiar si mai mult farmec daca ai cunoaste toate orasele prin care a trecut Diana Slavu.

Singurul lucru pe care il am de reprosat este faptul ca, poate exagerez putin, dar probabil jumatate de volum e doar descriere. Sigur, am spus mai devreme cat de mult mi-au placut unele descrieri, dar ce e mult, e mult. Dar, cu sau fara prea multa descriere, “Panza de Paianjen” tot este o carte ce merita citita.

Recenzie sponsorizata de libraria online Elefant.
Photobucket

14 comentarii (+add yours?)

  1. Anna
    Apr 24, 2012 @ 23:23:31

    Și eu am pus ochii pe ea de mult timp :D după ce ți-am citit recenzia vreau chiar mai mult s-o citesc! :)

    Răspunde

  2. Simona Husaru
    Apr 25, 2012 @ 09:06:17

    Frumoasa recenzia ta! Abia astept sa citesc si eu cartea. Auzisem lucruri bune despre ea :D

    Răspunde

  3. Trackback: Digul Mangaliei… « Sayuki's blog
  4. vanillamiki
    Apr 30, 2012 @ 21:14:37

    Si mie mi-a placut foarte tare cartea, defapt imi plac toate cartile Cellei Serghi, a fost o scriitoare foarte talentata.

    Răspunde

  5. Trackback: Citindu-i pe alţii – recomandările de lectură ale altor bloguri « bibliodevafiliala3
  6. Alexis
    Aug 26, 2012 @ 16:40:32

    Am citit-o si eu si imi place foarte mult . Cella Serghi scrie intr-un fel foarte frumos , si in multe pasaje de ale cartii chiar te regasesti , cititor fiind .

    Răspunde

  7. Oana Cristiana Niculescu
    Sep 09, 2012 @ 11:48:41

    eu am terminat-o de citit chiar in dimineata asta. mi s-a parut o carte atat de profunda, de sensibila, de umana, cred ca la un moment dat,fiecare dintre noi s-a regasit in paginile cartii, pagini care cuprind stari pline de intrebari adesea fara raspuns. dragoste, adolescenta, teama, evadarea din rutina, disperarea, toate se impletesc si duc la vibrarea sufletului cititorului. eu una m-am regasit aproape in totalitate si poate de aceea mi se si pare o carte cu adevarat superba.

    Răspunde

  8. bibliodevafiliala3
    Sep 26, 2012 @ 15:57:58

    Este o carte pe care aș recomanda-o fiecărei tinere. Este adevărat că, fiind scrisă mai demult, abundă în descrieri. Totuși, așa cum bine ai observat și tu – descrierile sunt deosebite, îți rămân în amintire sau îți evocă amintiri. Despre mare – pot spune că este într-adevăr una din cele mai reușite descrieri ale ei, cea mai plină de suflet și plină de sensibilitate. Frumoasă recenzia ta. Felicitări!

    Răspunde

  9. ioana:D
    Oct 06, 2012 @ 00:20:48

    si eu am cititi-o de curand si pot spune ca , chiar ma marcat ! :)

    Răspunde

  10. BuburuzaBia
    Dec 27, 2012 @ 21:55:59

    Am inceput si eu sa citesc cartea aceasta. E foarte buna. Apropo, pe unde umbli lipoveanco? E vacanta si tu nu mai apari nici pe blog nici pe messenger. :(

    Răspunde

  11. Gabriela
    Ian 19, 2013 @ 23:56:48

    E frumoasă , autoarea chiar a reușit să-mi creeze un tablou al mării viu și complex.

    Răspunde

  12. Gabriela barbulescu
    Apr 10, 2013 @ 07:43:18

    E cartea mea de suflet…minunata si sensibila…ca tot ce a scris Cella Serghi…

    Răspunde

  13. Serbanica
    Mai 09, 2013 @ 20:10:17

    aceasta carte mi-a schimbat felul de a gandi

    Răspunde

  14. lia
    Iul 07, 2013 @ 22:12:31

    a citit cineva ”cintecul uzinei”?

    Răspunde

Lasă-mi o părere :) Comentariul tău va fi vizibil după aprobare.

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: