Salem’s Lot

Au trecut aproximativ 4 luni de când am citit ultima dată un volumul de Stephen King, aşa că am considerat că a trecut destul timp şi când am mers la bibliotecă m-am îndreptat spre raftul cu romanele lui. Erau mai multe titluri dintre care să aleg, dar am decis să iau Salem’s Lot, pentru că în urmă cu un an am vrut să o cumpăr dar cei de la Nemira nu o mai aveau în stoc (sau ceva în genul acesta).

Începutul a fost unul obişnuit, în care o poveste de dragoste vrea să prindă formă între un scriitor nu foarte îndrăgit de criticii literari şi o tânără, fană a romanelor lui. Dar apoi a început să se lungească (cum face în toate volumele, din câte am citit eu) şi să ia la rând fiecare locuitor şi locuşor din oraş, ceea ce m-a plictisit mai tare decât de obicei, aşa că voi trece peste asta. Ţin să menţionez doar că mi-a plăcut foarte mult cum descria oraşul, păstrător al tuturor secretelor, faptelor şi istoriilor petrecute vreodată pe acele pământuri.

Casa Lui Marsten. Vechea casă părăsită, presupus bântuită, în care Marsten şi-s ucis soţia apoi s-a sinucis, este aici simbolul răului. Veghează întreg oraşul de pe colina unde a fost construită, ascunzând secrete pe care nimeni nu îndrăzneşte să vină să le afle. Dar, într-o zi, cineva cumpără casa şi se mută în ea, stârnind diverse zvonuri prin oraş. În aceeaşi perioadă, lucruri ciudate încep să se petreacă, tot mai mulţi morţi din motive necunoscute, o presupusă boală, fenomene inexplicabile, teoria despre un vampir ce umblă liber prin oraş… dar de fapt nu era unul singur.
Menţionez că nu am citit decât 300 de pagini din 576. Deşi abia am intrat cu adevărat în acţiune, recunosc că mi-a fost teamă să mai citesc (se pare că 4 luni nu au fost de ajuns). Nu mi-a fost frică de ce se va întâmpla cu personajele, ci de ce se va întâmpla cu mine, pentru că Cimitirul animalelor m-a lăsat oarecum traumatizată, cu nişte gânduri oribile şi mai pesimistă ca niciodată iar să se întâmple încă o dată asta mi-ar fi fost prea mult.

Romanele lui King m-au învăţat să nu subestimez niciodată comentariile de pe copertă. Cel mai dur roman cu vampiri. Aş vrea să aflu sfârşitul, dar nu am de gând să mă mai apropii de cartea asta prea curând. V-o recomand numai dacă puteţi rezista poveştilor ce vă dărâmă pe interior.

Photobucket

14 comentarii (+add yours?)

  1. mellontess
    Sep 12, 2011 @ 15:33:19

    Iti recomand „Shining” de Stephen King, dar si „O mana de oase”. :-D

    Răspunde

  2. angelskiss
    Ian 10, 2012 @ 22:14:56

    Hey , am citit ca in salem’s lot exista si vrajitori. este adevarat? vreau de mult sa o citesc , dar mi-ar placea mult sa contina si alte chestii supranaturale in afara de vampiri , iar noua mea pasiune sunt vrajitorii :D

    Răspunde

    • Sayuki
      Ian 10, 2012 @ 22:33:51

      Nu prea cred ca sunt vrajitori in Salem’s Lot. Adica pana la jumatate, cat am citit eu, nu sunt si m-as mira sa fie mai departe. Pana la urma se presupune ca e cel mai dur roman cu vampiri :)

      Răspunde

  3. angelskiss
    Ian 11, 2012 @ 13:52:07

    Aha, multumesc oricum .

    Răspunde

  4. val
    Iun 17, 2012 @ 03:29:51

    chiar asa sensibila esti? :))) este un roman excelent si descrierile alea plictisitoare de care zici tu, sunt parte din farmecul romanului si ajuta mult la construirea atmosferei. dupa ce te obisnuiesti cu fiecare personaj, e mai usor sa empatizezi cu el. Eu iti recomand Orasul Bantuit, Dolores Claiborne si toate celelalte :) btw, foarte marfa blogul!

    Răspunde

    • Sayuki
      Iun 17, 2012 @ 12:54:20

      Mda, sunt destul de sensibiloasa de felul meu, dar la romanele lui King problema e ca-mi folosesc prea mult imaginatia si ajung sa ma ingrozesc singura…Orasul Bantuit imi doresc de ceva vreme sa-l citesc, sper sa reusesc vara asta, ca parca incepe sa-mi fie dor de ceva horror:)
      Merci :)

      Răspunde

  5. val
    Iun 19, 2012 @ 23:04:44

    e romanul meu preferat dintre toate cartile lui King. am vazut ca o sa se faca un remake dupa film si chiar ma bucur, tinand cont ca a fost destul de prost primul si nu a surprins mai deloc esenta romanului.
    Pai spor la citit si astept nerabdator sa vad daca ti-a placut sau nu.
    P.S. : pe mine inca ma bantuie spectrul lui IT :)

    Răspunde

    • Sayuki
      Iun 20, 2012 @ 00:30:04

      Stiu ca dupa ce am returnat cartea la biblioteca am dat si eu din greseala peste ceva despre film…si ca am vrut sa il descart dar nu l-am gasit si pana la urma am renuntat, pentru ca vazusem niste imagini care ma cam speriau si cum eu ma uit la filme doar singura, noaptea, probabil nu mai dormeam in noaptea aia decat iepureste si bagata toata sub patura:)).
      Oh, pe mine ma bantuie cartile lui King in general @.@…Mai ales atunci cand le citesc..Cand ma culc imi tot trece prin minte sa le azvarl in dulap sau sa pun alt teanc de carti peste ele, sa fiu sigura ca nu iese nimic dintre pagini :)). Nu mai spun ce sperietura am tras cand citeam din Christine, partea cu inmormantarea mosului, era trecut de 12 noaptea si s-a intrerupt curentul. Stateam cu lumina de la telefon si cu ochii cat cepele in mijlocul camerei, si a intrat mama peste mine sa-mi spuna sa ma culc..Sa-mi sara inima din piept=)). Bine ca a revenit curentul dupa cateva minute:))

      Răspunde

  6. val
    Iun 20, 2012 @ 11:09:12

    asta inseamna ca King si-a atins scopul. dintre pagini iese ceea ce mintea ta incearca sa ascunda. asta e farmecul literaturii bune de mistere, horror: iti pune imaginatia la contributie si scoate din tine toate fricile. pe asta mizeaza king si îi reuseste mai mereu. dar nu asta e tot ce conteaza. cum am mai zis, horrorul la king este un paravan pentru povesti superbe despre viata, prietenie, dragoste si aura aceea de groaza face doar sa creasca in intensitate actul lecturii. si daca noaptea cand pui capul pe perna inca mai auzi motorul lui Christine cum haraie si crezi ca vine dupa tine, sau daca te uiti mai atent la noul magazin care s-a deschis in oras, atunci esti prins(a) si ai intrat in imaginarul acestei lumi asemanatoare cu a noastra dar bantuita. which is great!
    ps.: la multi ani pt blog! :)

    Răspunde

    • Sayuki
      Iun 20, 2012 @ 16:57:59

      Dadada, tocmai de aia ma tot atrag romanele lui, pentru ca daca ar fi fost pur si simplu horror si atat..ei bine, horror-ul nu-i genul meu..Eu le consider nu doar romane de groaza, ci si psihologice, sau cum se cheama genul asta, dar intelegi ce vreau sa spun:). Partea cea mai interesanta e felul in care se joaca cu mintea ta, nu ce se intampla de fapt cu personajele. Ma rog, asta mi se intampla in general la cartile bune, doar ca sun obisnuita sa ‘traiesc’ asa doar povesti de dragoste si o leaca de suspans, de aia ma dau atat de tare peste cap romanele lui King:).
      p.s.: Merci frumos :)

      Răspunde

  7. Sim Ona
    Iun 24, 2012 @ 21:44:58

    Hei. Ti.am citit in mare parte blogul si pot sa spun ca e genial. Si mie imi place foarte mult sa citesc si nu las din mana o carte pana nu o termin. Vroiam sa te intreb daca asta este titlu cartii scrisa in romana. Desi am citit pe coperta scris in romana. Oricum poate imi lasi si mie e.mail-ul tau poate mai vbim. O seara fain!:)

    Răspunde

  8. Sim Ona
    Iun 24, 2012 @ 21:45:38

    faina*

    Răspunde

  9. Sim Ona
    Aug 29, 2012 @ 23:39:59

    Tocmai am terminat de citit cartea si nu e chiar atat de scary…desi se termina putin cam sec si cam trist e o carte ok. dar nu m.a dat pe spate…

    Răspunde

Lasă-mi o părere :) Comentariul tău va fi vizibil după aprobare.

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: